×

We use cookies to help make LingQ better. By visiting the site, you agree to our cookie policy.

image

radio Europa Liberă 1989-1990, Realități geopolitice și aspirații în anul dispariției URSS (1)

Realități geopolitice și aspirații în anul dispariției URSS (1)

Emil Hurezeanu: „Stimaţi ascultători, în această seară îmi face plăcere să salut la microfonul Europei Libere, în deplasare la Bucureşti, doi invitaţi foarte speciali, aş spune. Este vorba de domnii Vladimir Vedraşko, corespondentul cotidianului sovietic Pravda la Bucureşti, şi domnul Viktor Volodin, corespondentul la Bucureşti al cotidianului Izvestia. Aţi auzit bine. Corespondentul Europei Libere, post de radio american, sunt român, de origine română, se întâlneşte cu doi corespondeţi sovietici la Bucureşti. Este, probabil, semnul că lucrurile încep să se mişte în Europa. Că ceea ce Mihail Gorbaciov numea „casa comună” a Europei, ceea ce ceilalţi lideri europeni în toamna trecută la Paris numeau Europa comună, nu?, în sfârşit, că ceea ce numim cu toţii, sau ne place să credem, că este procesul de democratizare în Europa de Răsărit şi în Uniunea Sovietică avansează. Iată pe aceste baze se poate ajunge şi la o situaţie, care poate să pară neobişnuită. Este şi un semn, că se poate face ceva şi în România. Vreau să spun mai exact, nu este neapărat vorba de rezultatul unei destinderi să zicem americano-sovietice, poate chiar mai uşor de înfăptuit decât o adevărată destindere de tip democratic în interiorul fiecărei ţări din Europa de Răsărit şi chiar în Uniunea Sovietică. Faptul că ne putem întâlni la Bucureşti, putem discuta la Bucureşti, după ce ani de zile, în mod exponenţial, am fost adversari unii cu ceilalţi, şi încă ce adversari, este un semn bun şi pentru presa sovietică, şi pentru presa americană, nu?, și pentru Bucureşti, şi pentru ce se întâmplă în România. Suntem toţi corespondenţi de presă străini în capitala României. Domnii Volodin şi Vedraşko de ani de zile... în voi ruga să se prezinte şi să spună de cât timp lucrează la Bucureşti.”

Vladimir Vedraşko: „Eu lucrez la Bucureşti de trei ani de zile. Am venit în aprilie 88 şi am fost martor la toate evenimentele, care s-au întâmplat în această ţară de atunci până în prezent.”

Viktor Volodin: „Am venit la Bucureşti în noiembrie 84, exact în preajma congresului 13-lea. Deci, am participat ca martor la congresul al 13-lea, al 14-lea , și văzut toate evenimentele care s-au petrecut aici, începând din noaptea 21 decembrie 89 până acum.”

Emil Hurezeanu: „Cum se explică de vorbiţi atât de bine româneşte? Ca să difuzăm de la început orice de prudenţă sau rezervă a acelora, care ne ascultă şi care, eventual, dacă citesc prea des România Mare, ar putea să creadă: s-au întâlnit ăştia toţi spionii la Bucureşti, bine, eu sunt român, e normal să vorbesc româneşte. Dar Dumneavoastră, totuşi, e remarcabil ce bine vorbiţi româneşte, dar dumneavoastră totuși e remarcabil ce bine vorbiți românește. Cum se explică? Sunteţi români? Aţi învăţat aici? La Moscova?”

Vladimir Vedraşko: „Cu mine este foarte simplu. Tatăl meu a lucrat corespondent al ziarului Pravda la Bucureşti, în anii '60. Deci este un exemplu de, la noi se spune dinastie profesională. Şi în decurs de cinci ani de zile cât am stat aici, în România, având posibilitatea să mă joc cu copii, am învăţat cu ei limba şi de atunci nu am mai uitat-o.”

Emil Hurezeanu: „Domnule Volodin?”

Viktor Volodin: „Am învăţat limba română la Facultatea de ziaristică la Moscova, și am ales-o ca limbă secundară, limba a doua, după engleză, pentru că unchiul meu a fost aici, la Bucureşti, unul dintre primii directori de la şcoala sovietică.”

Emil Hurezeanu: „Domnilor colegi, dumneavoastră aţi traversat, fiind din '84, respectiv '88, în România, două etape foarte diferite, să spunem. Adică, a fost faza terminală a ceauşismului, a sistemului comunist, spun unii, a unei faze de comunism, spun alţii, şi sunteţi martorii și a ceea ce se întâmplă în prezent, după 21 decembrie 1989. Ştiţi că una din temele de discuţie aici în România este ce s-a întâmplat la 21 decembrie 1989? Ar fi interesant poate, pentru cei care ne ascultă, care sunt locuitorii României, să vă cunoască părerea. Ce credeţi? Ce credeţi că s-a întâmplat de fapt?”

Vladimir Vedraşko: „Eu până acum rămân cu opinia, că în România a avut loc o revoluţie şi pot să explic de ce cred aşa. Am văzut cât de întristaţi au fost oamenii, cât de grea a fost viaţa lor. Ştiam ce sentimente aveau ei faţă de regimul trecut, și cred că ceea ce s-a întâmplat, şi mai ales acele urmări care vor avea loc în continuare, nu neapărat într-un an-doi-trei, în continuare în principiu, acele urmări sunt consecinţele unei revoluţii. S-a făcut o schimbare revoluţionară. Dar cred că, la fel, trebuie să menţionăm că asemenea schimbări nu au cum să se întâmple dacă nu sunt bine pregătite. Se discută mult despre complot, despre revoluţie. Eu cred că oamenii inteligenţi care au supravieţuit acelui regim au avut mai multe prilejuri să discute situaţia care a fost în ţară. Şi discutând această situaţie, cred că nu o dată au pus întrebarea: dar cum să scăpăm de acest regim? Ei, când se pune această întrebare, deja oamenii pornesc o idee. Se porneşte ideea unei organizări a ceva, a unui proces, a unui eveniment. Dar s-au suprapus, probabil, aceste două fluxuri – fluxul de revoltă populară. Nu e neapărat ca milioane de oameni să se ridice. Pentru o revoltă este suficient, cum am văzut, să se ridice sute, şi după aceea câteva mii, şi după aceea câteva zeci de mii de oameni. Dar se produce o lovitură, o explozie atât de puternică, încât alte forţe, care vizează schimbarea regimului, pot să se afirme. Deci, lucrurile puteau reuşi numai în ansamblu. Asta este părerea mea. Există, bineînţeles, multe enigme, nu le vom discuta acuma pe toate. Istoria le va judeca, dacă va avea prilejul să le cunoască pe toate.”

Emil Hurezeanu: „Domnule Volodin, la un moment dat după Congresul al 14-lea, şi ultimul, al Partidului Comunist Român, în ziarul dumneavoastră, în Izvestia, a apărut o corespondenţă de la Bucureşti, - era, într-un fel, punctul de vedere al dumneavoastră, al corespondentului, dar şi al ziarului, al cotidianului Guvernului, nu? - la ceea ce s-a întâmplat la acest congres. Pentru prima oară atunci, dacă îmi aduc bine aminte, tonul unui articol, publicat în marea presă sovietică, era extrem de critic la adresa personajelor, la adresa Elenei Ceauşescu, în acest caz. Cum se explică, că tocmai atunci s-a întâmplat asta? Atunci ne-am gândit cu toţii, eu cel puţin, am avut o discuţie la radio, e clar, dacă Izvestia o atacă pe Elena Ceauşescu şi cultul personalităţii după acest congres, e clar că ruşii şi-au luat mâna de pe ei. Înseamnă că se poate schimba ceva în România. Care e părerea dumneavoastră?”

Viktor Volodin: „Nu cred că ruşii și-au luat mâna de pe ei. Pentru mine, am spus că am stat aici destul de mulţi ani, şi ca ziarist am vrut să scriu ceva despre România, dar nu cu limbajul de lemn, adică ceva despre oamenii din carton, care numai cu vot pro-, dar pentru că am auzit aici şi alte păreri şi despre regim, şi despre personalităţi, dar n-am văzut nici un mod cum să explic, cum să scriu despre asta. Pe urmă am găsit cred că [un mod]; nici nu trebuia să critic pe cineva direct, sau să spun ce sunt – odioşi, sau siniştri. Trebuia să scot numai citatele din ziare şi să fac o compilație din ele. Pentru că pe oameni nu-i prostește nimic, pentru un om normal, cu gândirea normală, nestricată, neotrăvită, nedeformată, asta era clar, că în ţara asta ceva a îngheţat, a îngheţat la nivelul de doi, sau lun nivel de un grup social, care a pus mîna pe ţară, care suferă, plânge, dar nu ştie cum să scape de ei.”

Emil Hurezeanu: „Domnule Volodin, întrebarea cheie – a fost sau nu revoluţie?”

Viktor Volodin: „Cred că a fost, şi sunt de acord că ea a coincis cu altceva. Pentru că orice revoluţie trebuie să fie pregătită, nu există revoltă, răsculare, răscoală populară, fără să fie pregătită.”

Emil Hurezeanu: „Dar depinde însă şi de cine a pregătit-o. Credeţi că a pregătit-o Partidul, care era, practic, inexistent, și care este inexistent? A pregătit-o Securitatea, care era forţa cea mai coerentă, să zicem, și cel mai bine organizată? Au pregătit-o serviciile străine, eventu, de poate şi asta, ce credeţi? Domnule Vedraşko?”

Vladimir Vedraşko: „Înainte aş dori să completez în două cuvinte ceea ce a spus colegul meu. De ce presa a schimbat atitudinea, presa noastră? Trebuie să avem în vedere faptul, că s-au schimbat multe lucruri la noi. Deci, noi am văzut multe lucruri care se întâmplau. Am început să ne obişnuim cu realitatea...”

Viktor Volodin: „Şi ne-am obişnuit să fim mai deschişi cu informaţia...”

Vladimir Vedraşko: „... și am început să ne obișnuim cu realitatea. Am insistat să publicăm şi să dăm la ziare realitatea. E drept că nu întotdeauna se publica. Dar bine, asta se întâmplă în toată lumea. Acum la întrebarea dumneavoastră – de cine a fost organizată? Păi am mai spus, că dacă există oameni inteligenți, care vor să scape de un regim, ei încep să se gândească cum să facă acest lucru. E interesant, că asemenea grupuri pot fi diferite. Şi atunci bineînţeles, că toată lumea a dorit schimbarea regimului, dar n-a putut. A fost alt grup, care atunci a ieşit pe balcon. Dar bine, mai departe apar întrebările: oare n-a mai existat şi un alt grup? Care până acum deţine nişte informaţii care ar fi trebuit să fie dezvăluite demult. Acum, mergând spre dumneavoastră în maşină, am uzit la ştirile din Moscova, la un buletin de ştiri, se spunea, se vorbea despre revolta studenţilor din Coreea de Sud, despre tensiunile care sunt acolo din cauză că poliţia a ucis un student. Domnule Hurezanu, să ucizi un student şi să intri într-o fază de tensiune politică, să intri într-o fază când regimul e pe marginea critică a existenţei? Şi să trăieşti în altă ţară, şi să vezi că au murit sute de mii şi nu se mai întâmplă nimic? Nu vreau să judec. Am numai informaţii şi vă spun că mă gândesc şi la aceste fapte, la care se gândesc probabil toţi românii. Dar adevărul deocamdată este ascuns, evident. Şi atunci, dacă adevărul este ascuns, eu mă întreb, şi orice om se întreabă: în interesul cui? În folosul cui se face acest lucru? Şi mai departe şi dumneavoastră, şi eu, şi colegul meu căutăm răspunsul.”

Emil Hurezeanu: „Dorim să găsim răspunsul. Cine a venit acum la putere în România, după părerea dumneavoastră? Studenţii, opoziţia, societatea civilă? Segmente importante din ea susţin că au venit la putere comuniştii, sub o formă nouă.”

Vladimir Vedraşko: „Eu cred, că se pot găsi diferiţi termeni, diferite noţiuni, unele mai dure sau nu. Dar faptul rămâne fapt. Oamenii care sunt la putere sunt foştii comunişti. Deci, la întrebarea cine a venit la putere, eu nu răspund cine sunt ei acum. Eu mă refer la cine au fost ei până atunci. Eu sunt comunist, mă înţelegeţi. Şi pe mine mă doare chestiunea, cum oamenii dintr-o generaţie mai mare, care au fost comunişti mai mulţi ani decât sunt eu, cum de aşa repede pot ei schimba atitudinea. Deci, eu vă spun că e problema mea personală acum. E o problemă de convingeri, de confesiune – unul e catolic, altul e creştin, altul crede într-un Dumnezeu, altul în alt Dumnezeu. Ei, ce se face cu credinţa noastră? A fost aici propus o dată, adică a fost o lozincă, ca comuniştii să se retragă, chiar în punctul opt, dacă nu mă înşel, în Proclamaţia de la Timişoara.”

Emil Hurezeanu: „Nomenclaturiştii, mai exact.”

Vladimir Vedraşko: „Mai exact – nomenclaturiştii. Păi nomenclaturiştii deţin puterea oriunde, asta e foarte clar. Nu e nimic senzaţional. Şi a fost o propunere să se retragă pentru câtva timp. Să dea posibilitatea altora să facă, fiindcă este evident că cei care au condus până acum nu au reuşit. Atunci de ce să nu vedem cum o fac alţii? Poate nici ei nu vor reuşi. Poate vor reuşi. Atunci de ce să nu ne bucurăm că altcineva reuşeşte ceva pentru binele poporului, că atât de mult vorbim despre acest bine şi popoarele o duc tot mai greu şi mai greu.”

Learn languages from TV shows, movies, news, articles and more! Try LingQ for FREE

Realități geopolitice și aspirații în anul dispariției URSS (1) |||Bestrebungen|||des Erscheinens| Realities|geopolitical realities||aspirations|||disappearance|USSR Gerçeklikler|||hedefler|||kayboluşunun| valóságok|||aspirációk|||eltűnés|SZU Geopolitische Realitäten und Bestrebungen im Jahr des Untergangs der UdSSR (1) Geopolitical realities and aspirations in the year of the demise of the USSR (1) Réalités et aspirations géopolitiques l'année de la disparition de l'URSS (1) Realtà e aspirazioni geopolitiche nell'anno della scomparsa dell'URSS (1) Geopolitieke realiteiten en aspiraties in het jaar van het uiteenvallen van de USSR (1) Realia geopolityczne i aspiracje w roku rozpadu ZSRR (1) Realidades e aspirações geopolíticas no ano do desaparecimento da URSS (1) Геополитические реалии и устремления в год распада СССР (1) Геополітичні реалії та сподівання в рік розпаду СРСР (1)

**Emil Hurezeanu:** **„Stimaţi ascultători, în această seară îmi face plăcere să salut la microfonul __Europei Libere__, în deplasare la Bucureşti, doi invitaţi foarte speciali, aş spune. ||Sayın|dinleyiciler||||||||selam|||||||||||||| Emil Hureze||Sehr geehrte|||||||||||||||auf Reisen|||||||| |Hurezeanu|Esteemed|listeners||||I||pleasure||greet||the microphone||||trip||||guests||special guests|I|I would say |||||||||||||||||utazás||||vendégek|||| Este vorba de domnii Vladimir Vedraşko, corespondentul cotidianului sovietic __Pravda__ la Bucureşti, şi domnul Viktor Volodin, corespondentul la Bucureşti al cotidianului __Izvestia__. |||||||der Tageszeitung|||||||||||||| |||Mr||Vedraşko|correspondent|the newspaper|Soviet|Pravda newspaper|||||Mr Viktor Volodin|Volodin||||of the|the daily|Izvestia |||urak|Vladimir|Vedraşko||||Pravda||||úr|Viktor|Volodin||||||Izvesztyija Aţi auzit bine. Sie haben|| you have|heard| You heard right. Corespondentul __Europei Libere__, post de radio american, sunt român, de origine română, se întâlneşte cu doi corespondeţi sovietici la Bucureşti. |||Sender||||||||||trifft sich|||||| The correspondent|||||||||||||meets|||correspondents|Soviet correspondents|| |||||||||||||találkozik|||korrespondensek||| The correspondent of Free Europe, an American radio station, I am Romanian, of Romanian origin, meets two Soviet correspondents in Bucharest. Este, probabil, semnul că lucrurile încep să se mişte în Europa. ||das Zeichen||||||sich bewegen|| ||sign||things|begin|||move|| ||||||||mozdulnak|| Că ceea ce Mihail Gorbaciov numea „casa comună” a Europei, ceea ce ceilalţi lideri europeni în toamna trecută la Paris numeau Europa comună, nu?, în sfârşit, că ceea ce numim cu toţii, sau ne place să credem, că este procesul de democratizare în Europa de Răsărit şi în Uniunea Sovietică avansează. |||||nannte|Haus|gemeinsam|||||die anderen||||Herbst|||||||||||||||||||||||||||Osten||Osten|||||fortschreitet That|||Mikhail Gorbachev|Gorbachev|called||common|||||the other|leaders|European leaders||last autumn|last||Paris|called|||||finally||||we call||we all|||||we like to believe|||process||democratization||||Eastern Europe|and|||Soviet Union|is advancing ||||||||||||||európaiak||||||nevezték|||||||||nevezzük|||||||||||||||||||||avansează That what Mikhail Gorbachev called the "common house" of Europe, what the other European leaders last autumn in Paris called a common Europe, is not? Finally, that what we all call, or like to believe, the democratization process in Eastern Europe and the Soviet Union is moving forward. Iată pe aceste baze se poate ajunge şi la o situaţie, care poate să pară neobişnuită. Hier|||||||||||||||ungewöhnlich Here||these|bases|||reach||||situation||||seem|unusual |||alapokon|||||||||||| On this basis, we can also arrive at a situation that may seem unusual. Este şi un semn, că se poate face ceva şi în România. |||Zeichen|||||||| |||sign|||||something||| It is also a sign that something can be done in Romania. Vreau să spun mai exact, nu este neapărat vorba de rezultatul unei destinderi să zicem americano-sovietice, poate chiar mai uşor de înfăptuit decât o adevărată destindere de tip democratic în interiorul fiecărei ţări din Europa de Răsărit şi chiar în Uniunea Sovietică. |||||||unbedingt|||||Entspannung||sagen wir mal||||||||zu erreichen||||Entspannung|||||innerhalb von|||aus|||Osten||||| I want||say|||||necessarily|the matter||result||détente||let's say|American|Soviet-American||even||easier||achieved|||true|détente||type|||within|each|country||||Eastern Europe||||| ||||||||||||lazítás|||amerikai|||||könnyebb||megvalósítható||||lazítás||||||mindenkinek|||||||||| I mean more precisely, it is not necessarily the result of a let's say an American-Soviet détente, perhaps even easier to achieve than a real democratic détente within each country of Eastern Europe and even within the Soviet Union. Faptul că ne putem întâlni la Bucureşti, putem discuta la Bucureşti, după ce ani de zile, în mod exponenţial, am fost adversari unii cu ceilalţi, şi încă ce adversari, este un semn bun şi pentru presa sovietică, şi pentru presa americană, nu?, și pentru Bucureşti, şi pentru ce se întâmplă în România. Die Tatsache||||||Bukarest||||București||||||in|exponentiell|exponentiell|||Gegner|einige||||||Gegner||||||||||||||||||||||| |||can|meet||||discuss||||what|||||in an exponential manner|exponentially|||opponents||with|each other||still|||||sign||||press||||press|||||||||||| ||||||||||||||||||exponenciálisan|||ellenfelek|egyesek||||||ellenfelek||||||||||||||||||||||| The fact that we can meet in Bucharest, that we can discuss in Bucharest, after years of exponentially being adversaries with each other, and still adversaries, is a good sign for the Soviet press, for the American press, for Bucharest, and for what is happening in Romania. Suntem toţi corespondenţi de presă străini în capitala României. ||||press|||| We are all foreign press correspondents in Romania's capital. Domnii Volodin şi Vedraşko de ani de zile... în voi ruga să se prezinte şi să spună de cât timp lucrează la Bucureşti.”** ||||||||||bitte|||||||||||| |||||||||you|ask||they|present|||||||have been working|| Mr. Volodin and Mr. Vedrasko have been working in Bucharest for years... I will ask them to introduce themselves and say how long they have been working in Bucharest."

**Vladimir Vedraşko:** „Eu lucrez la Bucureşti de trei ani de zile. Am venit în aprilie 88 şi am fost martor la toate evenimentele, care s-au întâmplat în această ţară de atunci până în prezent.” |||||||Zeuge||||||||||||||| |||||||witness|||events||||happened|||country||||| I came here in April 88 and I have witnessed all the events that have happened in this country from then until now."

**Viktor Volodin:** „Am venit la Bucureşti în noiembrie 84, exact în preajma congresului 13-lea. ||||||||||Umgebung|| ||||||||exactly||the time of|| ||||||||||||kongresszus Viktor Volodin: "I came to Bucharest in November 84, just before the 13th Congress. Deci, am participat ca martor la congresul al 13-lea, al 14-lea , și văzut toate evenimentele care s-au petrecut aici, începând din noaptea 21 decembrie 89 până acum.” ||||witness||||||||||||||taken place||||||| So, I attended as a witness to the 13th, 14th Congress, and saw all the events that took place here, from the night of December 21, '89 until now."

**Emil Hurezeanu: „Cum se explică de vorbiţi atât de bine româneşte? Emil Hureze|||||||||| ||||||you speak|so|||in Romanian ||||||beszéltek||||románul Ca să difuzăm de la început orice de prudenţă sau rezervă a acelora, care ne ascultă şi care, eventual, dacă citesc prea des __România Mare__, ar putea să creadă: s-au întâlnit ăştia toţi spionii la Bucureşti, bine, eu sunt român, e normal să vorbesc româneşte. ||wir senden||||jede Art||Vorsicht||Vorbehaltung||diesen|||||||||||Rumänien|||||||||||||||||||||| ||we broadcast||||||caution||reserve||those|||||who|possibly||||of|||||||||met|these||the spies||||||||||| ||diffundáljunk||||||óvatosság||||||||||||||||||||||||ezek||a kémek||||||||||| Dar Dumneavoastră, totuşi, e remarcabil ce bine vorbiţi româneşte, dar dumneavoastră totuși e remarcabil ce bine vorbiți românește. ||||bemerkenswert||||||||||||| ||however||||||||||||||| Cum se explică? Sunteţi români? Aţi învăţat aici? Sie haben|| you have|learned| La Moscova?”**

**Vladimir Vedraşko:** „Cu mine este foarte simplu. Tatăl meu a lucrat corespondent al ziarului __Pravda__ la Bucureşti, în anii '60. My father|||worked|||||||| Deci este un exemplu de, la noi se spune dinastie profesională. So|||||||||dynasty| |||||||||dinasztia| Şi în decurs de cinci ani de zile cât am stat aici, în România, având posibilitatea să mă joc cu copii, am învăţat cu ei limba şi de atunci nu am mai uitat-o.” ||verlauf||||||||||||||||||||||||||||||| ||during||||||||||||||||||children||||||||||||forgotten it| |a|tartam alatt|||||||||||||||||||||||||||||||

**Emil Hurezeanu: „Domnule Volodin?”**

**Viktor Volodin:** „Am învăţat limba română la Facultatea de ziaristică la Moscova, și am ales-o ca limbă secundară, limba a doua, după engleză, pentru că unchiul meu a fost aici, la Bucureşti, unul dintre primii directori de la şcoala sovietică.” |||||||||Journalismus||||||||||||||||||||||||||||||| |||||||||journalism|||||chosen||||secondary language||||||||||||||||||directors|||| |||||||Egyetem||újságírás|||||||||másodnyelv||||||||||||||||||direktor||||

**Emil Hurezeanu: „Domnilor colegi, dumneavoastră aţi traversat, fiind din '84, respectiv '88, în România, două etape foarte diferite, să spunem. ||||||durchlebt|da Sie|||||||||| ||||||gone through|||||||stages|||| ||||||traversálták|||||||etapokat|||| Adică, a fost faza terminală a ceauşismului, a sistemului comunist, spun unii, a unei faze de comunism, spun alţii, şi sunteţi martorii și a ceea ce se întâmplă în prezent, după 21 decembrie 1989. |||||||||||||||||||||Zeugen|||||||||| ||||terminal phase||||||||||phase||||others|||witnesses|||||||||| |||fázis|terminális||ceauşizmus||||||||fázis||kommunizmus||||||||||||||| Ştiţi că una din temele de discuţie aici în România este ce s-a întâmplat la 21 decembrie 1989? Sie wissen||||Themen||Gesprächsthema|||||||||| you know||||topics||||||||||happened|| ||||||beszélgetés|||||||||| Ar fi interesant poate, pentru cei care ne ascultă, care sunt locuitorii României, să vă cunoască părerea. |||||||||||Einwohner||||Ihre Meinung| ||||||||||||of Romania||||opinion Ce credeţi? |hisznek Ce credeţi că s-a întâmplat de fapt?”** |do you think||||||

**Vladimir Vedraşko:** „Eu până acum rămân cu opinia, că în România a avut loc o revoluţie şi pot să explic de ce cred aşa. Vladimir Vedraşko|||||||||||||||revolution|||||||| |||||||||||||||forradalom|||||||| Am văzut cât de întristaţi au fost oamenii, cât de grea a fost viaţa lor. ||||traurig|||||||||| ||||saddened||||||heavy|||life| ||||szomorú|||||||||| Ştiam ce sentimente aveau ei faţă de regimul trecut, și cred că ceea ce s-a întâmplat, şi mai ales acele urmări care vor avea loc în continuare, nu neapărat într-un an-doi-trei, în continuare în principiu, acele urmări sunt consecinţele unei revoluţii. ||Gefühle|||||||||||||||||||Folgen||||||||nicht unbedingt|||||||||||Folgen||Folgen|| I knew||||||||past||||||||happened|||||consequences||||||||not necessarily|||||||||principle||||the consequences|| tudtam|||||||||||||||||||||következmények|||||||||||||||||||||következmények|| We knew how they felt about the past regime, and I think that what happened, and especially those consequences that will take place in the future, not necessarily in a year or two or three, in the future in principle, those consequences are the consequences of a revolution. S-a făcut o schimbare revoluţionară. |||||revolutionary |||||forradalmi Dar cred că, la fel, trebuie să menţionăm că asemenea schimbări nu au cum să se întâmple dacă nu sunt bine pregătite. |||||||erwähnen||solche|||||||||||| ||||the same|||mention||such|||||||happen|||||prepared |||||||említsük||||||||||||||előkészítve Se discută mult despre complot, despre revoluţie. Eu cred că oamenii inteligenţi care au supravieţuit acelui regim au avut mai multe prilejuri să discute situaţia care a fost în ţară. ||||intelligent|||überlebt|||||||Gelegenheiten|||||||| ||||intelligent people||||||||||opportunities|||||||| ||||intelligens|||túlélt|annak a||||||alkalmakat|||||||| Şi discutând această situaţie, cred că nu o dată au pus întrebarea: dar cum să scăpăm de acest regim? |diskutierend||||||||||||||||| |discussing||||||||||||||get rid||| |megbeszélve||||||||||||||megszabaduljunk||| Ei, când se pune această întrebare, deja oamenii pornesc o idee. ||||||||start|| Se porneşte ideea unei organizări a ceva, a unui proces, a unui eveniment. |beginnt|||Organisation|||||||| |starts|||organization|||||||| |indul|||szervezés|||||||| Dar s-au suprapus, probabil, aceste două fluxuri – fluxul de revoltă populară. |||übereinandergelegt||||Ströme|Strom||| |||overlapped||||flows|flow||| |||átszelt||||áramok|áramlat||| Nu e neapărat ca milioane de oameni să se ridice. ||unbedingt||||||| ||||millions|||||rise Pentru o revoltă este suficient, cum am văzut, să se ridice sute, şi după aceea câteva mii, şi după aceea câteva zeci de mii de oameni. |||||||||||hundreds|||||||||||||| Dar se produce o lovitură, o explozie atât de puternică, încât alte forţe, care vizează schimbarea regimului, pot să se afirme. ||||Schlag|||||stark|||||zielen auf||||||sich behaupten ||||blow||||||that||||aim at||||||assert themselves ||||ütés||||||||||célozzák||||||megerősödnek Deci, lucrurile puteau reuşi numai în ansamblu. ||konnten|gelingen|nur||gesamt betrachtet ||||||egészében Asta este părerea mea. ||opinion| Există, bineînţeles, multe enigme, nu le vom discuta acuma pe toate. |||Rätsel||||||| |||enigmas|||||now|| |||rejtélyek||||||| Istoria le va judeca, dacă va avea prilejul să le cunoască pe toate.” |||wird urteilen||||Gelegenheit||||| |||judge||||||||| |||ítéli|||||||||

**Emil Hurezeanu: „Domnule Volodin, la un moment dat după Congresul al 14-lea, şi ultimul, al Partidului Comunist Român, în ziarul dumneavoastră, în __Izvestia__, a apărut o corespondenţă de la Bucureşti, - era, într-un fel, punctul de vedere al dumneavoastră, al corespondentului, dar şi al ziarului, al cotidianului Guvernului, nu? Emil Hureze||||||||||||||||||||||||||||||||||||Standpunkt|||||||||||| ||||||||||||||||||||||||||correspondence||||||||||||||the correspondent|||||||| ||||||||||||||||||||||||||levelezés||||||||||||||a levél|||||||| - la ceea ce s-a întâmplat la acest congres. Pentru prima oară atunci, dacă îmi aduc bine aminte, tonul unui articol, publicat în marea presă sovietică, era extrem de critic la adresa personajelor, la adresa Elenei Ceauşescu, în acest caz. |||||||||der Ton|eines|||||Presse||||||||||||||| ||||||||remember|||||||||||||||characters||||||| a (prepozíció)|||||||||||||||||||||||a szereplőknek|||Elena|||| Cum se explică, că tocmai atunci s-a întâmplat asta? ||||gerade||||| ||||just||||| Atunci ne-am gândit cu toţii, eu cel puţin, am avut o discuţie la radio, e clar, dacă __Izvestia__ o atacă pe Elena Ceauşescu şi cultul personalităţii după acest congres, e clar că ruşii şi-au luat mâna de pe ei. |||||||||||||||||||||||||Kult|der Persönlichkeit|||||||||||||| |||thought|||||||||||||||the news|||||||cult|of personality|||||||the Russians||||||| ||||||||||||||||||||támadja||Elena|||a személyiségkultusza|személyiségéről|||||||||||||| Înseamnă că se poate schimba ceva în România. Care e părerea dumneavoastră?”** ||opinion|

**Viktor Volodin:** „Nu cred că ruşii și-au luat mâna de pe ei. ||||||||genommen|||| |||||oroszok||||||| Pentru mine, am spus că am stat aici destul de mulţi ani, şi ca ziarist am vrut să scriu ceva despre România, dar nu cu limbajul de lemn, adică ceva despre oamenii din carton, care numai cu vot pro-, dar pentru că am auzit aici şi alte păreri şi despre regim, şi despre personalităţi, dar n-am văzut nici un mod cum să explic, cum să scriu despre asta. |||||||||||||||||||||||||||Steinzeitlich||||Menschen||Pappmaché-M||||||||||||||||||||||||||||||||||| for|||||||||||||||||||||||||||wooden language||||||cardboard people||||||||||||||opinions|||||||||||neither|||||||||| ||||||||||||||újságíró|||||||||||||||||||karton||||||||||||||||||||||||||||||||||| Pe urmă am găsit cred că [un mod]; nici nu trebuia să critic pe cineva direct, sau să spun ce sunt – odioşi, sau siniştri. In|||||||||||||||||||||abscheulich||unheimlich ||||||||not even|||||||||||||odious||sinister |||||||||||||||||||||undorító||sötétlelkűek Trebuia să scot numai citatele din ziare şi să fac o compilație din ele. ||herausnehmen|||||||||Zusammenstellung|| ||||the quotes|||||||compilation|| ||||idézetek|||||||válogatás|| Pentru că pe oameni nu-i prostește nimic, pentru un om normal, cu gândirea normală, nestricată, neotrăvită, nedeformată, asta era clar, că în ţara asta ceva a îngheţat, a îngheţat la nivelul de doi, sau lun nivel de un grup social, care a pus mîna pe ţară, care suferă, plânge, dar nu ştie cum să scape de ei.” ||||||verarschen|||||||Denkweise|normal|unverfäls|nicht vergiftet|nicht deformiert||||||||||eingefroren||||||zwei||auf|||||||||||||||||||||| ||||||fool|||||||thinking|normal|unspoiled|unpoisoned|undeformed||||||||||frozen||||||||at|||||||||the hand|||||cries||||||escape|| ||||||prostește|||||normális||gondolkodás||nem romlott|nem mérgezett|nem deformált||||||||||megfagyott||megfagyott||||||két|||||||||kéz|||||pláne||||||||

**Emil Hurezeanu: „Domnule Volodin, întrebarea cheie – a fost sau nu revoluţie?”** ||||Frage||||||

**Viktor Volodin:** „Cred că a fost, şi sunt de acord că ea a coincis cu altceva. |||||||||||||übereinstimmen||etwas anderem |||||||||||||||something else |||||||||||||egyezett|| Pentru că orice revoluţie trebuie să fie pregătită, nu există revoltă, răsculare, răscoală populară, fără să fie pregătită.” |||||||vorbereitet||||Aufstand|||||| |||||||||||uprising|uprising||||| |||||||||||felkelés|lázadás|||||

**Emil Hurezeanu: „Dar depinde însă şi de cine a pregătit-o. ||||aber|||||zubereitet hat| Credeţi că a pregătit-o Partidul, care era, practic, inexistent, și care este inexistent? |||||||||nicht existent|||| |||||||||nonexistent|||| |||||||||nem létező|||| A pregătit-o Securitatea, care era forţa cea mai coerentă, să zicem, și cel mai bine organizată? ||||||Macht|||kohärent||||||| |||||||||coherent force||||||| ||||||erő|||koherens||||||| Au pregătit-o serviciile străine, eventu, de poate şi asta, ce credeţi? |||die Dienste|ausländischen|eventuell|||||| |||||eventually|||||| |||||esemény|||||| Domnule Vedraşko?”**

**Vladimir Vedraşko:** „Înainte aş dori să completez în două cuvinte ceea ce a spus colegul meu. ||||||add||||||||| ||||||kiegészítem||||||||| De ce presa a schimbat atitudinea, presa noastră? Trebuie să avem în vedere faptul, că s-au schimbat multe lucruri la noi. ||||berücksichtigen||||||||| must||||||||||||| Deci, noi am văzut multe lucruri care se întâmplau. ||||||||were happening ||||||||történtek Am început să ne obişnuim cu realitatea...” ||||wir gewöhnen||der Realität ||||get used|| ||||megszokni||

**Viktor Volodin:** „Şi ne-am obişnuit să fim mai deschişi cu informaţia...” |||||||wir|||| |||||used||||open|| |||||megszoktuk||||nyitottak||

**Vladimir Vedraşko:** „... și am început să ne obișnuim cu realitatea. |||||||get used|| |||||||szokni|| Vladimir Vedrasko: "... en we begonnen te wennen aan de realiteit. Am insistat să publicăm şi să dăm la ziare realitatea. |||we publish|||||| |||publikáljunk|||||| E drept că nu întotdeauna se publica. Dar bine, asta se întâmplă în toată lumea. Acum la întrebarea dumneavoastră – de cine a fost organizată? Păi am mai spus, că dacă există oameni inteligenți, care vor să scape de un regim, ei încep să se gândească cum să facă acest lucru. Well||||||||intelligent||||||||||||||||| ||||||||intelligens||||||||||||gondolkodnak||||| E interesant, că asemenea grupuri pot fi diferite. |||solche|||| |||such|||| Şi atunci bineînţeles, că toată lumea a dorit schimbarea regimului, dar n-a putut. |||||||wanted|||||| A fost alt grup, care atunci a ieşit pe balcon. Dar bine, mai departe apar întrebările: oare n-a mai existat şi un alt grup? ||||appear|||||||||| Care până acum deţine nişte informaţii care ar fi trebuit să fie dezvăluite demult. |||verfügt über|||||||||offenbart werden|schon lange ||||some|||||should have|||revealed|long ago ||||||||||||megváltoztatva|régen Acum, mergând spre dumneavoastră în maşină, am uzit la ştirile din Moscova, la un buletin de ştiri, se spunea, se vorbea despre revolta studenţilor din Coreea de Sud, despre tensiunile care sunt acolo din cauză că poliţia a ucis un student. |auf dem Weg|||||||||||||Nachrichtensendung|||||||||||||||Spannungen|||||||||getötet|| |going||||||tuned in|||||||||||was said||||||||||||||||||||killed|| |menveve||||||használt||||||||||||||||||||||feszültségekről||||||||||| Domnule Hurezanu, să ucizi un student şi să intri într-o fază de tensiune politică, să intri într-o fază când regimul e pe marginea critică a existenţei? ||||||||||||||||||||||||am Rande der||| |||kill|||||enter||||||||enter||||||||||| |Hurezanu|hogy|ölj||||||||||||||||||||||||létét Şi să trăieşti în altă ţară, şi să vezi că au murit sute de mii şi nu se mai întâmplă nimic? ||lebst|||||||||gestorben||||||||| ||you live||||||||||hundreds of|||||||| ||élsz|||||||||||||||||| Nu vreau să judec. |||judge |||ítéljek Am numai informaţii şi vă spun că mă gândesc şi la aceste fapte, la care se gândesc probabil toţi românii. |nur|||||||||||||||||| Dar adevărul deocamdată este ascuns, evident. ||vorläufig||verborgen|offensichtlich ||for now||| Şi atunci, dacă adevărul este ascuns, eu mă întreb, şi orice om se întreabă: în interesul cui? |||||verborgen||||||||||| |||||rejtett||||||||||| În folosul cui se face acest lucru? Im Interesse von|Zweck||||| |benefit||||| |valaki javára||||| Şi mai departe şi dumneavoastră, şi eu, şi colegul meu căutăm răspunsul.” ||||||||||are looking|

**Emil Hurezeanu: „Dorim să găsim răspunsul. ||||finden| Cine a venit acum la putere în România, după părerea dumneavoastră? |||||Macht||||| Studenţii, opoziţia, societatea civilă? Segmente importante din ea susţin că au venit la putere comuniştii, sub o formă nouă.”** Segmente|wichtige|||behaupten|||||||||| Segments||||||||||the communists|||| szegmensek||||||||||a kommunisták||||

**Vladimir Vedraşko:** „Eu cred, că se pot găsi diferiţi termeni, diferite noţiuni, unele mai dure sau nu. |||||||||Begriffe||Begriffe|||härter|| ||||||||different|||||||| |||||||találni|különböző|||fogalmak||||| Dar faptul rămâne fapt. Oamenii care sunt la putere sunt foştii comunişti. ||||||ehemaligen|Kommunisten ||||||former|communists ||||||a volt|kommunisták Deci, la întrebarea cine a venit la putere, eu nu răspund cine sunt ei acum. Eu mă refer la cine au fost ei până atunci. Eu sunt comunist, mă înţelegeţi. ||||understand ||||értik Şi pe mine mă doare chestiunea, cum oamenii dintr-o generaţie mai mare, care au fost comunişti mai mulţi ani decât sunt eu, cum de aşa repede pot ei schimba atitudinea. |||||die Sache||||||||||||||||||||||||| ||||hurts|the issue|||||generation|||||||||||||||||||| |||||a kérdés|||||generáció|||||||||||||||||||| Deci, eu vă spun că e problema mea personală acum. E o problemă de convingeri, de confesiune – unul e catolic, altul e creştin, altul crede într-un Dumnezeu, altul în alt Dumnezeu. ||||Überzeugungen||||||||Christen||||||||| ||||beliefs||denomination||||||Christian|||||God|||| ||||meggyőződések||vallás|||katolikus|||keresztény||||||||| Ei, ce se face cu credinţa noastră? A fost aici propus o dată, adică a fost o lozincă, ca comuniştii să se retragă, chiar în punctul opt, dacă nu mă înşel, în Proclamaţia de la Timişoara.” |||vorgeschlagen|||||||Slogan|||dass|sich|sich zurückziehen||||||||nicht täusche||||| ||||||||||slogan|||||withdraw||||||||mistaken||Proclamation||| |||||||||||||||visszavonuljanak||||||||||a Timișoarai Kiáltvány|||

**Emil Hurezeanu: „Nomenclaturiştii, mai exact.”** ||die Nomenklatur|| ||the nomenclaturists|| ||Nomenklaturisták||

**Vladimir Vedraşko:** „Mai exact – nomenclaturiştii. ||||nomenklatúra tagjai Păi nomenclaturiştii deţin puterea oriunde, asta e foarte clar. |die Nomenklatur|besitzen|die Macht|überall|||| ||hold|||||| ||birtokolják|||||| Nu e nimic senzaţional. |||sensational |||szenzációs Şi a fost o propunere să se retragă pentru câtva timp. ||||proposal|||||| |||||||||valamennyi| Să dea posibilitatea altora să facă, fiindcă este evident că cei care au condus până acum nu au reuşit. ||||||weil||||||||||||es geschafft |||others|||because|||||||led||||| Atunci de ce să nu vedem cum o fac alţii? Poate nici ei nu vor reuşi. |||||erfolgen |neither|||| Poate vor reuşi. Atunci de ce să nu ne bucurăm că altcineva reuşeşte ceva pentru binele poporului, că atât de mult vorbim despre acest bine şi popoarele o duc tot mai greu şi mai greu.” ||||||freuen||||||Wohl des Volkes|des Volkes||||||||||Völker||es geht|||||| ||||||be happy|||succeeds|||||||||||||||||||||| |||||||||sikerül||||||||||||||||||||||